10 cărți SF&Fantasy pentru copii

Copiii sunt fascinați de vrăjitori, ființe mitologice, nave spațiale și extratereștri. Viața reală li se poate părea destul de plictisitoare uneori, dar – vorba lui Stephen King – au acces la magie portabilă: cărți! Aventuri care te țin cu sufletul la gură, personaje admirabile, prietenii frumoase și lecții de viață valoroase, toate acestea le regăsim […]

The post 10 cărți SF&Fantasy pentru copii appeared first on Revista Nautilus.

Citește mai departe

The Sandman. Când banda desenată este literatură

Pe parcursul îndelungatei sale existențe, banda desenată a evoluat, trecând prin numeroase schimbări și permițând nașterea a tot felul de noi și neașteptate povești ce nu ar fi putut fi spuse mai bine în niciun alt mediu. Iar unele dintre ele se pot lăuda chiar că și-au lăsat o amprentă puternică în lumea benzii desenate, […]

The post The Sandman. Când banda desenată este literatură appeared first on Revista Nautilus.

Citește mai departe

Terry Pratchett, "A Slip of the Keyboard" (2014)

La mijlocul lunii iulie 2015, prin amabilitatea importatorilor mei preferaţi de la Librăria Nautilus, am achiziţionat un volum de Sir Terry Pratchett: A Slip of the Keyboard – Reflections on Life, Death and Hats (Editura Corgi, Londra, 2015). L-am parcurs destul de repede. Şi iată ce am aflat:

A Slip of the Keyboard reuneşte o selecţie de texte de nonficţiune. (De altfel, volumul le este dedicat tuturor acelora care l-au ajutat pe autor de-a lungul carierei.)

„Cuvântul înainte” îi aparţine lui Neil Gaiman, prieten al scriitorului şi coautor al romanului Good Omens. Cu farmec, vervă şi cu o doză de furie cauzată de maladia incurabilă ce îl măcina pe Sir Terry, Gaiman ne prezintă masca publică a îndrăgitului autor britanic, persoana privată dindărătul măştii, anecdote şi reflecţii.

Partea întâi a volumului se intitulează „A Scribbling Intruder” şi reuneşte eseuri, articole şi discursuri publice referitoare la viaţa de scriitor a lui Sir Terry Pratchett. Unele dintre acestea au de-a face cu literatura fantastică în general („Why Gandalf Never Married”, „Roots of Fantasy”). Altele se referă în mod specific la meşteşugul scrisului („Notes from a Successful Fantasy Author: Keep It Real”). Câteva se referă în mod specific la turnee de promovare a cărţilor şi întâlniri cu cititorii („Advice to Booksellers”, „No Worries”). Şi, după cum probabil vă aşteptaţi, un articol anume îi este dedicat unui prieten şi coleg scriitor („Neil Gaiman: Amazing Master Conjuror”).

Partea a doua, „A Twit and a Dreamer”, ni-l prezintă în schimb pe omul Terry Pratchett. Amintiri despre bunica Pratchett („On Granny Pratchett”), eseuri despre lecturi, anticariate şi biblioteci publice („A Star Pupil”, „Tales of Wonder and of Porn”), anecdote din vremea când Sir Terry lucra ca jurnalist şi chiar o relatare foarte personală despre dimineţi în care, cu noaptea în cap, tânărul Pratchett pornea în căutare de ciuperci („That Sounds Fungi, It Must Be the Dawn Chorus”). Tot în această secţiune a cărţii veţi găsi şi introduceri scrise pentru volumele altor autori, ca şi unele reflecţii amuzante despre Crăciun („The Meaning of My Christmas”, „Alien Christmas”).

Partea a treia conţine o suită de articole mai recente şi se intitulează „Days of Rage”. Aici îl veţi regăsi pe Sir Terry Pratchett în calitate de cetăţean responsabil. Unele articole au de-a face cu deteriorarea mediului înconjuurător şi cu specii pe cale de dispariţie („The Orangutans Are Dying”). Altele tratează despre insuficienţa sprijinirii cercetărilor pentru combaterea maladiei lui Alzheimer („I’m Slipping Away a Bit at a Time… And All I Can Do Is Watch It Happen”). Câteva discută starea sistemului de sănătate britanic („The NHS Is Seriously Injured”). Şi, din păcate, destule discursuri şi eseuri tratează despre chestiunea legalizării sinuciderii asistate pentru bolnavii incurabili în fază terminală („Point Me to Heaven When the Final Chapter Comes”, „Assisted Dying: It’s Time the Government Gave Us the Right to End Our Lives”).

Fireşte, cum cărţile lui Sir Terry sunt presărate cu note de subsol amuzante, volumul de faţă se încheie cu: „And Finally…” – „Terry Pratchett’s Wild Unattached Footnotes to Life”. Într-un fel, A Slip of the Keyboard, în ansamblu, pare o vastă notă de subsol la opera literară a îndrăgitului autor britanic. În lumina lecturii recente a volumului Watching the English, am remarcat practic pe fiecare pagină atitudini tipic englezeşti, ilustrate magistral: felul în care Sir Terry nu se lua prea tare în serios, autoironia, umorul (mai ales în raportarea la chestiunile serioase), politeţea, modestia, păstrarea intimităţii, corectitudinea, simpatia pentru cei defavorizaţi – până şi un articol amuzant despre statul la coadă.

Şi, dacă din unele articole incluse în A Slip of the Keyboard am aflat cum în copilărie şi adolescenţă autorul a fost un cititor vorace care de la Stăpânul inelelor a trecut la Beowulf şi de acolo mai departe, la cărţi de istorie şi paleontologie, pe de altă parte trebuie să observ, după parcurgerea acestui volum retrospectiv, că Sir Terry a dăruit din plin culturii care l-a format. Dacă volumele sale de ficţiune ne încântă, A Slip of the Keyboard ne invită în culise şi ne face cunoştinţă cu creatorul. La încheierea acestei cărţi, ne simţim norocoşi că am fost contemporani cu Sir Terry Pratchett şi percepem mai acut pierderea pe care am suferit-o cînd îndrăgitul autor a dispărut dintre noi.

Cum o asemenea carieră nu se putea acoperi cu un singur volum retrospectiv, există şi o colecţie cu proza scurtă a lui Sir Terry, A Blink of the Screen. Dar despre aceea am să vă relatez cu altă ocazie.
Citește mai departe