Ce o să găsești anul ăsta la Comic Con

Doi actori din serialul Game of Thrones și Giancarlo Esposito din distribuția Breaking Bad și Better Call Saul sunt printre atracțiile principale ale ediției de anul acesta la East European Comic Con, ce se va desfășura la Romexpo, în București, la sfârșitul acestei săptămâni (18-20 mai) Actorul Staz Nair, cel care-l interpretează pe Qhono, una […]

The post Ce o să găsești anul ăsta la Comic Con appeared first on Revista Nautilus.

Citește mai departe

Ce o să găsești anul ăsta la Comic Con

Doi actori din serialul Game of Thrones și Giancarlo Esposito din distribuția Breaking Bad și Better Call Saul sunt printre atracțiile principale ale ediției de anul acesta la East European Comic Con, ce se va desfășura la Romexpo, în București, la sfârșitul acestei săptămâni (18-20 mai) Actorul Staz Nair, cel care-l interpretează pe Qhono, una […]

The post Ce o să găsești anul ăsta la Comic Con appeared first on Revista Nautilus.

Citește mai departe

Un român a participat la testele nucleare de la In-Eker! Citește povestea lui în ”Oasis”.

În Oasis, Alexandru Lamba ne invită să pornim pe urmele unui emigrant român din anii 60 și să ajungem tocmai în Sahara algeriană pentru a afla drumul spre o nouă casă și răspunsul la o întrebare: ce s-a ascuns, de fapt, în spatele testelor nucleare efectuate în nordul Africii? O poveste în care, pe terenul […]

The post Un român a participat la testele nucleare de la In-Eker! Citește povestea lui în ”Oasis”. appeared first on Revista Nautilus.

Citește mai departe

Un român a participat la testele nucleare de la In-Eker! Citește povestea lui în ”Oasis”.

În Oasis, Alexandru Lamba ne invită să pornim pe urmele unui emigrant român din anii 60 și să ajungem tocmai în Sahara algeriană pentru a afla drumul spre o nouă casă și răspunsul la o întrebare: ce s-a ascuns, de fapt, în spatele testelor nucleare efectuate în nordul Africii? O poveste în care, pe terenul […]

The post Un român a participat la testele nucleare de la In-Eker! Citește povestea lui în ”Oasis”. appeared first on Revista Nautilus.

Citește mai departe

„Sub steaua infraroșie” de Alexandru Lamba

          Primul lucru care mi-a venit în minte în timp ce citeam Sub steaua infraroșie (autor: Alexandru Lamba, Editura Tritonic, 2016) a fost o întrebare. M-am întrebat care ar fi putut fi destinul acestei cărți dacă, în loc să fie scrisă în limba unei culturi inexistente (inițial am vrut să spun “insignifiante”, dar apoi m-am răzgândit, pentru că acest termen n-ar fi fost potrivit în raport cu situația de fapt) pe harta sf-ului mondial, cea română, ar fi fost scrisă în engleză (presupunând, într-o variantă de istorie contrafactuală, că familia autorului ar fi emigrat, demult, într-o țară anglo-saxonă și că A.L. ar fi crescut și s-ar fi format în acel spațiu cultural)? M-am întrebat asta, pentru că ideea de știință speculativă (comunicarea instantanee între conștiințe, care ar putea transcende hăurile infinitului cosmic; scuze pentru spoiler) pe care este construit acest roman mi s-a părut cu totul deosebită. Și, da, este opinia mea că, dacă această poveste ar fi apărut într-un context care să-i ofere accesul la piața adevărată a sf-ului global, ar fi putut ajunge departe. Atât ea, cât și autorul. Oricum, debutul lui Alexandru Lamba nu a trecut neobservat (nici nu avea cum, având în vedere […]

Citește mai departe

De moment:

Se pare ca cei de la Lex Comics, cu titluri ca Spider-Man, Thor, Deadpool, Iron Man in portofoliu, tocmai ce au anuntat pe facebook ca vor inceta publicarea de benzi desenate (inclusiv seriile neterminate) : Au fost 16 luni frumoase de publicat benzi desenate Marvel în limba română, timp în care…

Continue reading

Citește mai departe

„Sub steaua infraroșie” de Alexandru Lamba

          Având în vedere invazia temelor distopice în ultimele publicații science fiction, atât în România, cât și în străinătate, decizia scriitorului Alexandru Lamba de a debuta cu Sub steaua infraroșie (Tritonic, 2016) este una cel puțin interesantă.           Tematica hard sf, pe care autorul mizează, nu este una foarte populară în literatură consumeristă, unele paragrafe fiind neinteligibile fără un search pe Google. Însă autorul reușește să ”îndulcească” puțin povestirea, echilibrând firul narativ între roman de dragoste și roman science fiction. Totodată, se poate vorbi și despre un mediu fantastic, mai ales în cazul comunicării telepatice între Erig și Emily, care nu se reclamă a fi rezultatul unei tehnologii superavansate sau a unui viitor prag evolutiv, pe cât se datorează legăturii sentimentale dintre cei doi. Folosindu-se de perspectiva narativă a lui Erig, Alexandru Lamba evadează din constrângerile așteptărilor unui roman de gen, construind cu măiestrie un ecletism stilistic. Jonglând între reminisciențe și un delir aparent schizoid și fragmentat (”Sper că atunci tu nu vei mai fi, dar cred că aceia care vor citi vor înțelege de ce, scriind pentru ei, mă adresez totuși ție. Tu ai înțelege. Tu ai fi înțeles. M-ai fi înțeles […]

Citește mai departe

Marian Truţă (redactor-şef) – "CPSF 29" (2015)

În aprilie anul acesta, de la Librăria Nemira de pe Bulevardul Magheru, din Capitală, am cumpărat un exemplar din Colecţia de povestiri ştiinţifico-fantastice Anticipaţia (Editura Nemira, Bucureşti, 2015). De parcurs, l-am parcurs abia în luna iulie. (Mai bine mai târziu…)

Şi iată ce am aflat:

Prima povestire din sumar îi aparţine autorului american Kim Stanley Robinson şi se intitulează „Înainte de trezire”. Premisa este că, într-un viitor apropiat, omenirea trece de la o delimitare precisă între veghe, somn şi vis la o stare intermediară în care visele se amestecă cu percepţia realităţii. Protagonistul, Abernathy, şi colegii săi caută să descopere atât cauzele acestei situaţii fără precedent cât şi metodele prin care societatea omenească ar putea fi ţinută în funcţiune. Remarcabil, în cazul acestui text, este că discursul naratorial redă trăirile subiective ale protagonistului, cu imagini suprarealiste ce amintesc de experimentele stilistice ale Noului Val, în vreme ce cauzele fenomenelor descrise, respectiv metodele pentru contracararea efectelor, sunt tratate în manieră hard SF.

Tot în domeniul hard SF este încadrabilă şi povestirea autorului Alexandru Lamba, „Reculul praştiei”. Protagonistul-narator, comandant al unei astronave, este trezit prea devreme din starea criogenică numai pentru a afla că situaţia de ansamblu din Sistemul Solar s-a schimbat radical, iar misiunea sa a fost compromisă. Nu întâmplător, într-un text despre efectul de praştie asupra navelor spaţiale care trec prin câmpul gravitaţional al giganţilor gazoşi apar şi referiri intertextuale la Sir Arthur C. Clarke şi la seria „Rama”.

Oliviu Crâznic contribuie la sumarul acestui număr cu un articol dedicat romanelor lui Liviu Radu din seria „Glia”. Pe de o parte, am remarcat şi de această dată claritatea şi concizia stilului utilizat, precum şi maniera organizată şi echilibrată în care e structurat textul. Pe de alta, apreciez efortul domnului Crâznic de a face cunoscut unui public cititor mai larg una dintre capodoperele purtătorului de drapel al nouăzeciştilor, Opţiunea, şi subscriu la opinia dumnealui că ar fi necesară o a doua ediţie a acestui roman. (Totodată, m-am bucurat să văd că, în articol, autorul a amintit şi lucrarea mea O introducere în opera lui Liviu Radu.)

Apoi, în CPSF 29 veţi regăsi o schiţă a lui Liviu Radu, „Ziua dimensiunii zero”, care îi poartă pe cititori de la teoria Big Crunch la Sfârşitul Vremurilor şi… la Judecata de Apoi. Schiţa este reluată din cuprinsul volumului Singur pe Ormuza şi merită cu siguranţă o a doua lectură.

Schiţa „Mâinile reci şi mirosul de sare” de Jy Yang, în schimb, este o mostră de fantastic sumbru, care o să vă dea fiori. Protagonista, Anja, este vizitată periodic de cineva care ar putea să fie soţul ei, revenit acasă după ce se înecase pe mare, sau ar putea fi o fantasmă din copilărie, ori o creatură mitologică.

„Alegorii şi avertismente” vă prezintă, în maniera elegantă a lui Mircea Opriţă, informaţii despre viaţa şi opera autorului hunedorean Miron Scorobete. Am aflat, astfel, că autorul de proză ştiinţifico-fantastică este totodată poet, publicist, dramatrug şi autor de cărţi pentru copii.

Dealtfel, spre finalul revistei puteţi găsi o povestire de Miron Scorobete, „Masca”, în care protagonista-naratoare, Dia, relatează despre un revelion cu peripeţii.

Sumarul se încheie cu primul episod din banda desenată „Zona de Est”, creată de artistul craiovean Viorel Pîrligras.

Dintre plusurile acestui număr din CPSF (pe care îl puteţi comanda aici la preţ promoţional), pe lângă prozele reuşite şi articolele de referinţă despre care am relatat mai sus, aş aminti ilustraţia copertei, creată de artistul grafic Tudor Popa, redactarea îngrijită şi buna calitate a traducerilor.

Singurul minus demn de menţionat este că, din păcate, şi din acest număr al revistei lipseşte numele traducătoarei (sau al traducătorului). În rest, domnul redactor-şef Marian Truţă şi colaboratorii săi din colectivul de redacţie merită felicitări pentru o treabă bine făcută.

În ceea ce mă priveşte, voi parcurge cât de curând CPSF 30. Dar despre acela am să vă relatez cu altă ocazie…
Citește mai departe