Catharine Arnold, "Necropolis – London and Its Dead" (2006)

La mijlocul lunii noiembrie 2017, de la anticariatul Antic ExLibris din București, am achiziționat la preț promoțional un exemplar dintr-o lucrare a doamnei Catharine Arnold intitulată Necropolis – London and Its Dead (Simon & Schuster UK, Londra, 2007). Am parcurs-o în trei zile la începutul lui ianuarie 2018.

Și iată ce am aflat:

Autoarea tratează într-o manieră diacronică relația Londrei cu cei morți, de la tumulii funerari din neolitic și rugurile funerare romane la marile cimitire suburbane deservite de căi ferate în epoca victoriană. Nu lipsesc capitole speciale dedicate Morții Negre din secolul al XIV-lea, dansului macabru din Renaștere precum și Marii Ciume din secolul al XVII-lea.

Nu mai puțin de cinci capitole le sunt însă dedicate reformelor din perioada victoriană – închiderii sau reîntrebuințării cimitirelor intravilane, proiectării și construirii cimitirelor suburbane, mișcării populare pentru cremație, precum și ceremoniilor funebre, respectiv codificării doliului.

Capitolul final arată cum trauma colectivă a celor două războaie mondiale a transformat radical riturile funerare și doliul.

Volumul este remarcabil, pe de o parte, pentru vasta documentare pe care se bazează, iar, pe de altă parte, pentru stilul accesibil și concis în care se prezintă. Am apreciat, de asemenea, ilustrațiile alb-negru care apar în volum, precum și amplul aparat critic – note de final, bibliografie, index.

Cum Necropolis conține o multitudine de informații istorice interesante, îl voi păstra în colecția mea personală ca pe un tom de referință. Desigur, lucrarea m-a încurajat să parcurg un alt volum al doamnei Catharine Arnold, Bedlam. Dar despre acela rămâne să discutăm cu altă ocazie.
Citește mai departe

Sir Terry Pratchett, "The Wit and Wisdom of Discworld" (2007)

În martie 2010, prin amabilitatea importatorilor mei preferați de la Nautilus, am achiziționat un volum de Sir Terry Pratchett intitulat The Wit and Wisdom of Discworld (Corgi Books, Londra, 2008). L-am parcurs pe îndelete până în mai 2017. (Știu că sunt un cititor lent. Mi s-a mai spus.)

Și iată ce am aflat:

The Wit and Wisdom… este o selecție de pasaje umoristice și spirituale extrase  de domnul Stephen Briggs din cărțile despre Lumea-Disc ale lui Sir Terry Pratchett. Astfel, cititorii pot revizita scene, replici și chiar note de subsol amuzante din volumele timpurii (The Colour of Magic, The Light Fantastic), din cele mediane (Maskerade, Feet of Clay) și din cele târzii (Wintersmith, Making Money).

Apar personaje principale ale seriei, ca Rincewind, Moartea Lumii-Disc, patricianul Lord Haveloc Vetinari, Sam Vimes, bunicuța Weatherwax, tușa Ogg, rectorul Mustrum Ridcully, bibliotecarul, precum și personaje secundare precum CMOT Dibbler, motanul Greebo sau câinele Gaspode.

Volumul se distinge printr-o tehnoredactare elegantă, cu pagini de titlu baroce dedicate fiecărui roman din serie și cu elemente tipografice separatoare între citate.

De asemenea, The Wit and Wisdom… conține o listă ale lucrărilor lui Sir Terry Pratchett (la început) și un index (la final) pentru a ajuta corelarea citatelor cu sursele.

Desigur, după cum spunea domnul Stephen Briggs în prefață, dacă ar fi fost să extragă fiecare cuvânt amuzant sau înțelept din cărțile despre Lumea-Disc, mai simplu ar fi fost să lege toate volumele Discworld cu o  panglică și să le ofere pachet spre lectură. Dar The Wit and Wisdom… e o cale convenabilă de a revizita pasaje preferate din serie și poate o metodă ușoară de a atrage noi cititori într-un univers ficțional vast și agreabil.

Cum între 2007 și 2015 au apărut destule alte volume Discworld, poate că ar fi de dorit ca, la un moment dat, domnul Briggs să ne ofere o ediție extinsă și adăugită a acestei lucrări. Până atunci, le adresăm un gând de recunoștință atât dumnealui, cât și regretatului autor. Căci, fără Sir Terry Pratchett, lumea noastră rotundă a rămas un loc mai sărac.

Firește, The Wit and Wisdom… îndeamnă la recitirea multor alte cărți. Dar despre acelea vom discuta pe îndelete cu alte ocazii.
Citește mai departe

Thomas Crump, "A Brief History of the Age of Steam" (2007)

Spre finalul lunii aprilie 2016, de la anticariatul Antic ExLibris din București, am achiziționat la preț promoțional un exemplar dintr-o lucrare a profesorului universitar Thomas Crump, A Brief History of the Age of Steam – The Power That Drove the Industrial Revolution (Editura Robinson, Londra, 2007). Am parcurs-o în intervalul septembrie 2016 – februarie 2017. (Așa multe cărți, așa puțin timp.)

Și iată ce am aflat:

Volumul începe cu o prefață în care autorul explică interesul pe care îl are pentru mașinăriile cu aburi și pentru căile ferate (tatăl său fiind cândva inspector feroviar și luându-l pe fiul său în călătorii prin Marea Britanie), cu o listă a hărților, cu o notă explicativă despre unități de măsură și cu o listă de abrevieri.

Urmează o introducere amplă despre paradigma transporturilor. Astfel, pentru perioada preindustrială, Thomas Crump trece în revistă transportul bunurilor, transportul de persoane, căile de transport terestre, pe cele maritime și pe cele fluviale – cu avantajele și dezavantajele fiecăruia.

Capitolul al doilea discută pe larg „Transportul terestru și limitările acestuia”. Conform cercetătorului britanic, primele șine cu vagoneți au apărut în principatele germane, în secolul al cincisprezecelea, în mine. Sistemul a fost adoptat în Anglia în secolul al șaisprezecelea și extins din minele propriu-zise către râuri învecinate pentru a ușura transportul și comercializarea cărbunelui și minereurilor în secolele al șaptesprezecelea și al optsprezecelea.

Al treilea capitol tratează despre „Dominația traficului maritim”. Printre aspectele discutate se numără rutele de navigație folosite de britanici către Australia, cele folosite de spanioli între America Latină și Filipine, iar de acolo către China, navigația de coastă din America de Nord, transportul fluvial, respectiv navigația în Marea Mediterană.

Capitolul al patrulea prezintă „Invenția motorului cu aburi și problema locomoției”. Astfel, aflăm despre invenția lui Denis Papin, din a doua jumătate a secolului al șaptesprezecelea, și despre ameliorarea motorului cu aburi de către Thomas Newcomen în primele decenii ale veacului al optsprezecelea, apoi despre utilizarea motoarelor cu aburi în industria minieră, despre sporirea eficienței motorului cu aburi de către John Smeaton și despre contribuția decisivă a inventatorului James Watt. A doua parte a capitolului prezintă progresele făcute în adaptarea acestor motoare la transportul fluvial în Franța și mai ales în America de Nord, respectiv în folosirea lor în locomotive pentru transportul terestru în Marea Britanie.

Al cincilea capitol îi este dedicat „Vasului fluvial american”. Autorul tratează despre schimbările balanței de putere între coloniștii francezi și cei englezi în secolul al optsprezecelea în America de Nord, despre extinderea Uniunii înspre vest în veacul al nouăsprezecelea, apoi despre importanța fluviului Mississippi și a tributarilor săi navigabili în transportul de mărfuri. Apoi, aflăm despre eforturile inventatorului american Henry Shreve, care a creat primele vapoare fluviale pentru navigația pe Mississippi, despre condițiile de călătorie pe fluviu, despre operațiuni militare pe Mississippi în Războiul de Secesiune, respectiv despre construirea canalului Erie și a altor canale care au conectat Marile Lacuri și râul Ohio cu fluviul Hudson, sporind importanța econimică a portului New York în detrimentul altor porturi de pe Coasta de Est.

Capitolul al șaselea, „Vasul fluvial și transportul pe apă continental”, discută pe larg despre adaptarea vaselor cu aburi la trasee fluviale din Marea Britanie, Europa, Africa, America de Sud, Asia – cu cazuri specifice discutate pentru India, Indochina, respectiv China.

Al șaptelea capitol trece în revistă „Primii patruzeci de ani ai căilor ferate”. Astfel, Thomas Crump prezintă dezvoltarea rețelelor de cale ferată în Marea Britanie, începând din 1830, subliniind contribuțiile lui George și Robert Stephenson și ale lui Isambard Kingdom Brunel, respectiv operațiuni similare din Franța, Italia, Imperiul Austro-Ungar, Prusia. O secțiune separată discută dezvoltarea căilor ferate în America înainte de Războiul de Secesiune, respectiv utilizarea lor pentru operațiuni militare pe parcursul acestuia.

Capitolul al optulea, în schimb, se concentrează asupra „Maniei britanice a căilor ferate”. Autorul discută despre construirea unor locomotive funcționale în primele decenii ale secolului al nouăsprezecelea, despre dezvoltarea rețelelor de căi ferate regionale, despre rezolvarea unor probleme tehnice de semnalizare și telecomunicații pentru prevenirea accidentelor feroviare, respectiv despre crearea și punerea în practică a unor legi pentru regularizarea activității feroviare și siguranța călătorilor.

Al nouălea capitol tratează despre „Sisteme feroviare ajunse la maturitate”. Chestiunile prezentate se situează în ultima treime a secolului al nouăsprezecelea și cuprind inventarea unui sistem de frâne cu aer comprimat de către George Westinghouse, respectiv a vagoanelor frigorifice de către J. B. Sutherland, dezvoltarea unui sistem extins de rețele feroviare în Europa și construirea căilor ferate transcontinentale americane.

Capitolul al zecelea discută despre „Asia, Africa și America Latină: Căile ferate și imperialismul”. Intervalul istoric adus în discuție este 1850 – 1914, iar exemplele prezentate includ căile ferate indiene, rutele feroviare din Anzi, căile ferate din Argentina, respectiv căile ferate construite de coloniști în diverse regiuni africane.

O tematică oarecum similară e abordată în capitolul al unsprezecelea, „Marile căi ferate orientale”, unde autorul prezintă, în subsecțiuni, construirea căilor ferate transsiberiene, respectiv a rețelei feroviare din partea europeană a Imperiului Țarist, apoi construirea de către companii europene concurente a unor căi ferate în China, iar, în final, construirea rutelor feroviare din Japonia.

Capitolul al doisprezecelea arată cum „Aburul cucerește oceanele”. Thomas Crump discută despre dezvoltarea, pe parcursul secolului al nouăsprezecelea, a unor companii de navigație oceanică pentru transportul de mărfuri și de pasageri. Astfel, de la începuturile modeste ale companiilor care navigau pe lângă coastele Marii Britanii până la transatlanticele din primele decenii ale secolului al douăzecilea, istoria pare să se desfășoare sub ochii cititorilor. De asemenea, în a doua parte a capitolului, autorul tratează despre influența pe care, în epoca victoriană, au exercitat-o Războiul din Crimeea și Războiul de Secesiune asupra dezvoltării vaselor cuirasate de război, propulsate de motoare cu aburi. Firește, din acest capitol nu puteau să lipsească unele pagini dedicate tragediei vasului de pasageri Titanic, respectiv măsurilor suplimentare de siguranță maritimă adoptate ulterior la nivel internațional.

Ultimul capitol descrie „Eclipsa transportului cu aburi”. Pe de o parte, căile ferate pentru transportul urban de suprafață au fost înlocuite de rețele de metrou. Pe de alta, în secolul al douăzecilea, șoselele și automobilele au ajuns să joace un rol preponderent, iar căile ferate au intrat în declin. Nu în ultimul rând, dezvoltarea aviației a dus la dispariția liniilor maritime destinate călătorilor. Motorul cu combustie internă, respectiv motorul cu reacție, aveau să înlocuiască motorul cu aburi.

Volumul se încheie cu o bogată secțiune de note, cu o bibliografie consistentă și cu un index.

Pe ansamblu, A Brief History of the Age of Steam a reprezentat o lectură foarte educativă și o sursă de informații extrem de utilă. Materialul este bine organizat în capitole și secțiuni, subiectele tratate sunt diverse și interesante, iar unele incidente relatate sunt absolut incredibile – de la o urmărire cu trenuri în Războiul de Secesiune la un accident în care o vijelie a doborât un pod feroviar cu tot cu trenul care îl traversa. Și, cum avusesem deja o experiență de lectură la fel de plăcută și de utilă cu altă lucrare a profesorului Thomas Crump, A Brief History of Science, m-am simțit dator să cumpăr o a treia carte a acestuia, How the Industrial Revolution Changed the World. Dar despre aceea am să vă relatez cu altă ocazie. 
Citește mai departe