Interviu cu prozatorul Kyre

  Numele scriitorul Kyre pare indisolubil legat de „Școala de la victoria”. În loc de introducere, voi da doar două citate despre el, lăsându-l apoi să se prezinte: „Pe Kyre l-am cunoscut la finalul anilor ’90, în anii tulburi ai Școlii de la Victoria, când nu era doar un concept dubios ci chiar o revistă ce apărea aproape trimestrial. Kyre este unul din cei mai talentați membri ai găștii, eu fiind cel mai netalentat. În plus, cel puțin în domeniul literaturii, este și cel mai harnic.” (Ovidiu Eftimie – https://eftimie.net) „Cine este Kyre şi ce este „Şcoala de la Victoria“ constituie subiectul unui articol care merită scris, fie şi numai pentru prezenţa lor într-o teză de doctorat despre un fragment din istoria presei literare româneşti din secolul al XX-lea, dacă nu şi pentru a lămuri ce se întîmplă în chiar rîndurile de faţă.” (Cătălin Badea-Gheracostea – https://www.observatorcultural.ro) Astea fiind spuse…                       Bună, Kyre, și mulțumesc pentru cărțile oferite ca premiu și pentru interviu!                     Bucuria este de partea mea. A fost o onoare să mi se publice povestirile în Gazeta SF.                               Vorbește-ne, te rugăm, despre tine ca cititor. Ce-ți stârnește interesul la o carte? Ce te face s-o […]

Citește mai departe

„Îngropat de viu” de Dan Rădoiu

            Dan Rădoiu este unul dintre autorii mei contemporani preferați. Am avut plăcerea de a-l întâlni la unul dintre atelierele sale de confecționat povestiri, la AntareSFest, după ce în prealabil citisem câteva dintre operele sale și comunicasem în medul online. Cursivitatea scrierii, ghidușia cu care îmbina realul cu fantasticul și, nu în ultimul rând, personalitatea lui tonică m-au surprins în cel mai plăcut mod. Dan Rădoiu nu prea se ia în serios pe sine, ceea ce-l face o companie foarte plăcută, fără pedanterii sau prețiozități, în schimb ia în serios tot ce face, de la cursurile pe care le ține la cărțile pe care le publică.           Bineînțeles că atunci când am aflat că Dan a lansat o carte cumva înafara ariei în care confirmase deja (mă refer la cele două volume de „Povestiri de la marginea realității”, de la editura Crux), am fost curios să văd despre ce e vorba. Am intrat în posesia volumului de o sută de pagini la Gaudeamus, însă, din diferite motive, am început să-l citesc doar în februarie. Și-n aceeași zi în care l-am început, l-am și terminat. Deci cred că nu trebuie să spun mai multe despre cursivitatea lecturii.           Pe lângă […]

Citește mai departe

Interviu cu prozatorul Florin Stanciu

              Florin Stanciu este un autor de SF care a debutat în Almanahul Anticipația, publicând și câteva povestiri scurte în reviste online, cum ar fi Nautilus și Ficțiuni.ro, respectiv în volumul colectiv „EXIT – povestiri de dincolo”. În 2017, el a debutat în volum propriu cu romanul „Omnium” la editura Nemira, în valoroasa colecție Nautilus.           Bună, Florin, și mulțumesc pentru că ai acceptat invitația și pentru cartea oferită ca premiu. Vorbește-ne, te rugăm, despre cititorul Florin Stanciu. Ce căuta el între coperțile unei cărți? Care sunt lecturile care l-au cioplit pe autorul de acum?                     Cititorul Florin Stanciu este unul din tagma celor selectivi, dar în același timp toleranți și empatici. Lui i se întâmplă adesea să înceapă cărți pe care le lasă mai apoi după câteva pagini ori pe la mijloc și nici nu regretă că face acest lucru. Oarecum, asta se întâmplă și pentru că ceea ce caută el între coperțile unei cărți se rezumă la acele elemente de noutate sau acele situații ori acele scenarii care îi fac creierul să sfârâie atunci când citește…. acele lucruri care denotă complexitate și  care îl învață și ceva nou. Dacă o poveste […]

Citește mai departe

Interviu cu prozatorul Florin Stanciu

              Florin Stanciu este un autor de SF care a debutat în Almanahul Anticipația, publicând și câteva povestiri scurte în reviste online, cum ar fi Nautilus și Ficțiuni.ro, respectiv în volumul colectiv „EXIT – povestiri de dincolo”. În 2017, el a debutat în volum propriu cu romanul „Omnium” la editura Nemira, în valoroasa colecție Nautilus.           Bună, Florin, și mulțumesc pentru că ai acceptat invitația și pentru cartea oferită ca premiu. Vorbește-ne, te rugăm, despre cititorul Florin Stanciu. Ce căuta el între coperțile unei cărți? Care sunt lecturile care l-au cioplit pe autorul de acum?                     Cititorul Florin Stanciu este unul din tagma celor selectivi, dar în același timp toleranți și empatici. Lui i se întâmplă adesea să înceapă cărți pe care le lasă mai apoi după câteva pagini ori pe la mijloc și nici nu regretă că face acest lucru. Oarecum, asta se întâmplă și pentru că ceea ce caută el între coperțile unei cărți se rezumă la acele elemente de noutate sau acele situații ori acele scenarii care îi fac creierul să sfârâie atunci când citește…. acele lucruri care denotă complexitate și  care îl învață și ceva nou. Dacă o poveste […]

Citește mai departe

Cronici, recenzii, discuții

            Dacă în cazul unui text literar răspunsul autorului la critici este foarte clar că nu e permis, autorul putând cel mult să dea citate din opera respectivă, deoarece aceasta trebuie să se apere singură, nu la fel de clar definită este și oportunitatea răspunsului autorului unei recenzii atunci când aceasta este criticată.           Cele două cazuri nu au mare lucru în comun, un text literar fiind considerat operă artistică, în vreme ce o recenzie este un act critic, singura componentă care le unește fiind rana din orgoliul semnatarului atunci când apar păreri contrare, vocal exprimate.           Marea diferență este însă faptul că o cronică, indiferent dacă aparține unui critic literar sau unui cititor entuziast, este practic un răspuns mai mult sau mai puțin subiectiv, nu un act artistic. Și pentru că veni vorba despre subiectivitate, aici contează foarte mult baza de lecturi și pregătirea literară (și științifică, dacă ne referim la SF) a recenzentului, factori care reies din calitatea analizei. O cronică e, poate, chiar o invitație la dezbatere, atunci când argumentează pertinent.           Aș spune că, spre deosebire de autorul care nu va sta lângă fiecare cititor în parte pentru a-i explica ce a vrut să spună, […]

Citește mai departe

Cronici, recenzii, discuții

            Dacă în cazul unui text literar răspunsul autorului la critici este foarte clar că nu e permis, autorul putând cel mult să dea citate din opera respectivă, deoarece aceasta trebuie să se apere singură, nu la fel de clar definită este și oportunitatea răspunsului autorului unei recenzii atunci când aceasta este criticată.           Cele două cazuri nu au mare lucru în comun, un text literar fiind considerat operă artistică, în vreme ce o recenzie este un act critic, singura componentă care le unește fiind rana din orgoliul semnatarului atunci când apar păreri contrare, vocal exprimate.           Marea diferență este însă faptul că o cronică, indiferent dacă aparține unui critic literar sau unui cititor entuziast, este practic un răspuns mai mult sau mai puțin subiectiv, nu un act artistic. Și pentru că veni vorba despre subiectivitate, aici contează foarte mult baza de lecturi și pregătirea literară (și științifică, dacă ne referim la SF) a recenzentului, factori care reies din calitatea analizei. O cronică e, poate, chiar o invitație la dezbatere, atunci când argumentează pertinent.           Aș spune că, spre deosebire de autorul care nu va sta lângă fiecare cititor în parte pentru a-i explica ce a vrut să spună, […]

Citește mai departe

Interviu cu scriitorul Adrian Mihălțianu

            Dacă în urmă cu un an numele Adrian Mihălțianu era aproape total necunoscut pentru cititorul român de SF, după debutul în prestigioasa colecție Nautilus a editurii Nemira despre acest autor și despre opera sa, „Terra XXI”, din care deocamdată a fost publicat în România doar primul volum, „Epoca inocenței”, s-a vorbit foarte mult. Și pe bună dreptate, dacă ne gândim la complexitatea operei și la vastitatea explorării mentale a viitorului pe care ea o propune. Să schimbăm și noi câteva vorbe cu SF-istul Adrian Mihălțianu.                     Bună, Adrian, și mulțumim pentru cartea oferită ca premiu și pentru timpul pe care ni-l dăruiești. Vorbește-ne, te rugăm, despre tine ca cititor. Care sunt cărțile care te-au format ca autor de SF?                     Nu atât cărțile, cât filmele. Asimov, Clarke, Dick, dar la fel de mult și seriile Star Trek, Battlestar Galactica sau bijuteriile de SF ale anilor ‘80. Abia de curând am reluat legătura cu scriitura SF contemporană și mai am mult de recuperat aici.                     Acum vorbește-ne despre tine ca autor. Ce dorești să transmiți? Cum ai vrea să fii privit de către cititorii tăi?                     Nu sunt un personaj sofisticat, iar asta bănuiesc că […]

Citește mai departe

„Rău de spațiu” „Omul fără nume” de Ovidiu Vitan

„Rău de spațiu” „Omul fără nume”, Ovidiu Vitan, Pavcon, ISBN 978-606-8879-20-8           Dacă ar trebui să descriu într-o singură propoziție volumul de povestiri „Rău de spațiu” „Omul fără nume” aș spune că a fost una dintre cele mai „altfel” cărți pe care le-am citit în ultima vreme. Cu siguranță a fost cea mai nonconformistă carte din SF-ul românesc pe care am întâlnit-o. Și spun asta nu pentru că acest fapt în sine, acela de a fi altfel, i-ar aduce vreun punct în plus, ci pur și simplu pentru că este lucrul care rămâne cel mai pregnant în mintea cititorului după parcurgerea ei.           De ce spun că nu-i aduce puncte în plus? Pentru că, deși originalitatea este un deziderat pentru orice autor de SF, în această carte ea se manifestă în primul rând la nivelul formei, nu al ideii. Începând cu titlul, despre care aflăm din prefața semnată de unul dintre personajele literare ale lui Ovidiu Vitan că este variabil în funcție de exemplar și încheind cu ultimul text, scris sub forma unei note tehnice, după cuprinsul cărții, o serie de bizarerii de execuție atrag atenția la fiecare întorsătură de pagină.           Avem texte scrise în paralel, pe coloane, variind doar […]

Citește mai departe

2017, o retrospectivă

          Prin tradiție, editorialul din decembrie este cel în care aruncăm o privire retrospectivă asupra anului care stă să se încheie și punem în balanță lucrurile bune și lucrurile rele, ce-am câștigat, ce-am pierdut și ce mai avem, din perspectiva sffh-ului românesc. Nu-mi propun să emit judecăți de valoare, nu-mi propun să trag concluzii, vreau doar să fac o trecere în revistă, pe cât de rece cu putință.           Așadar, dacă ne uităm la publicațiile online, vom vedea că cele care au început anul activ, încă mai activează și acum. Deși unele și-au redus serios motoarele, cum ar fi revista Fantastica sau Argos Magazine. Cu apariții regulate au rămas doar Gazeta SF și Helion online. Eventual putem considera și Revista de suspans ca făcând parte din branșă, și aceasta apărând regulat. Despre ele, cam atât.           Două mari bucurii avem însă dacă ne uităm la revistele pe hârtie, deoarece, deși anii trecuți am pierdut revista Galileo, CPSF-ul și Almanahul Anticipația și nici anul acesta nu le-am recâștigat, două noi publicații pe hârtie au apărut: revista Paradox, a cenaclului timișorean H. G. Wells, respectiv revista ZIN. Le doresc viață lungă și fructuoasă! Și vă îndemn pe toți […]

Citește mai departe

Interviu cu prozatorul Florin Giurcă

  Fiind una dintre prezențele cele mai notabile ale Gazetei SF, autorul Florin Giurcă a debutat anul acesta la editura Pavcon cu volumul „Noaptea lemurienilor”, volum ce face parte din proiectul „România sub asediu”, proiect ce-și propune să reunească romane având cadrul de desfășurare legat de cât mai mulle orașe din România. De asemenea, Florin are în curs de aparițieun volum de proză scurtă, „Efectul Metamorphis”.           Bună, Florin, şi mulțumesc pentru acceptarea invitația și pentru cartea oferită ca premiu.           Bună, Alex! Plăcerea este de partea mea! Am apreciat de la bun început Gazeta SF pentru calitatea articolelor și a textelor pe care le-am citit aici de-a lungul timpului și îmi doresc să pot publica și pe viitor în paginile ei.             Vorbește-ne, te rugăm, despre tine ca autor și cititor. Ce îți place să scrii, ce îți place să citești? Ce apreciezi la o lectură, ce încerci să spui atunci când scrii?           Sunt foarte multe de spus, dat fiind că viața mea a luat de-a lungul timpului niște întorsături care m-au surprins chiar și pe mine. Ei, bine, cu asta am răspuns la jumătate din întrebarea ta: îmi place să scriu despre […]

Citește mai departe
1 2 3 8