„Rău de spațiu” „Omul fără nume” de Ovidiu Vitan

„Rău de spațiu” „Omul fără nume”, Ovidiu Vitan, Pavcon, ISBN 978-606-8879-20-8           Dacă ar trebui să descriu într-o singură propoziție volumul de povestiri „Rău de spațiu” „Omul fără nume” aș spune că a fost una dintre cele mai „altfel” cărți pe care le-am citit în ultima vreme. Cu siguranță a fost cea mai nonconformistă carte din SF-ul românesc pe care am întâlnit-o. Și spun asta nu pentru că acest fapt în sine, acela de a fi altfel, i-ar aduce vreun punct în plus, ci pur și simplu pentru că este lucrul care rămâne cel mai pregnant în mintea cititorului după parcurgerea ei.           De ce spun că nu-i aduce puncte în plus? Pentru că, deși originalitatea este un deziderat pentru orice autor de SF, în această carte ea se manifestă în primul rând la nivelul formei, nu al ideii. Începând cu titlul, despre care aflăm din prefața semnată de unul dintre personajele literare ale lui Ovidiu Vitan că este variabil în funcție de exemplar și încheind cu ultimul text, scris sub forma unei note tehnice, după cuprinsul cărții, o serie de bizarerii de execuție atrag atenția la fiecare întorsătură de pagină.           Avem texte scrise în paralel, pe coloane, variind doar […]

Citește mai departe

2017, o retrospectivă

          Prin tradiție, editorialul din decembrie este cel în care aruncăm o privire retrospectivă asupra anului care stă să se încheie și punem în balanță lucrurile bune și lucrurile rele, ce-am câștigat, ce-am pierdut și ce mai avem, din perspectiva sffh-ului românesc. Nu-mi propun să emit judecăți de valoare, nu-mi propun să trag concluzii, vreau doar să fac o trecere în revistă, pe cât de rece cu putință.           Așadar, dacă ne uităm la publicațiile online, vom vedea că cele care au început anul activ, încă mai activează și acum. Deși unele și-au redus serios motoarele, cum ar fi revista Fantastica sau Argos Magazine. Cu apariții regulate au rămas doar Gazeta SF și Helion online. Eventual putem considera și Revista de suspans ca făcând parte din branșă, și aceasta apărând regulat. Despre ele, cam atât.           Două mari bucurii avem însă dacă ne uităm la revistele pe hârtie, deoarece, deși anii trecuți am pierdut revista Galileo, CPSF-ul și Almanahul Anticipația și nici anul acesta nu le-am recâștigat, două noi publicații pe hârtie au apărut: revista Paradox, a cenaclului timișorean H. G. Wells, respectiv revista ZIN. Le doresc viață lungă și fructuoasă! Și vă îndemn pe toți […]

Citește mai departe

Interviu cu prozatorul Florin Giurcă

  Fiind una dintre prezențele cele mai notabile ale Gazetei SF, autorul Florin Giurcă a debutat anul acesta la editura Pavcon cu volumul „Noaptea lemurienilor”, volum ce face parte din proiectul „România sub asediu”, proiect ce-și propune să reunească romane având cadrul de desfășurare legat de cât mai mulle orașe din România. De asemenea, Florin are în curs de aparițieun volum de proză scurtă, „Efectul Metamorphis”.           Bună, Florin, şi mulțumesc pentru acceptarea invitația și pentru cartea oferită ca premiu.           Bună, Alex! Plăcerea este de partea mea! Am apreciat de la bun început Gazeta SF pentru calitatea articolelor și a textelor pe care le-am citit aici de-a lungul timpului și îmi doresc să pot publica și pe viitor în paginile ei.             Vorbește-ne, te rugăm, despre tine ca autor și cititor. Ce îți place să scrii, ce îți place să citești? Ce apreciezi la o lectură, ce încerci să spui atunci când scrii?           Sunt foarte multe de spus, dat fiind că viața mea a luat de-a lungul timpului niște întorsături care m-au surprins chiar și pe mine. Ei, bine, cu asta am răspuns la jumătate din întrebarea ta: îmi place să scriu despre […]

Citește mai departe

Extremismul, copilul rebel al corectitudinii politice

          Enunțat ca atare în fizică, principiul acțiunii și reacțiunii pare să funcționeze foarte bine în științele sociale. Exemplificator, aș putea spune. Astfel, cu cât este pusă mai multă energie în tabuizarea unor idei, cu cât mai mult efort e investit în interzicerea unor anumite manifestări sociale, cu atât mai tentante și ofertante ele devin.           Dacă vorbim despre „corectitudinea politică”, acest concept incomplet definit dar omniprezent, mai nou, în societate, concept care, în dorința perfect legitimă de a combate discriminarea și ura, interzice abordarea anumitor teme care ar putea părea jignitoare pentru o anumită categorie socială, începe să conducă spre extremism.           Dacă stăm să o analizăm, nimic nu pare a fi în neregulă, doar avem un scop onest, nu-i așa? Ei bine, nu. Deși se spune că scopul scuză mijloacele, de cele mai multe ori mijloacele dăunează scopului. În cazul de față, în contextul excesului de tabuuri ale corectitudinii politice, observăm o tot mai acută radicalizare a opiniei publice, un procent tot mai mare dintre oameni lăsându-se ademeniți de exact acele idei interzise. Nu cred că e cazul să dau exemple concrete în acest sens, doar trăim cu toții în aceeași lume și-n același timp.           De ce […]

Citește mai departe

Interviu cu prozatoarea Anamaria Borlan

            Anamaria Borlan este prozatoare, președinta clubului brașovean Antares (fondat în 1981) și o inimoasă și energică iubitoare și susșinătoare a fenomenului SF&F românesc.             Bună, Anamaria, și mulțumesc pentru acceptarea invitației și pentru cartea pe care ne-o oferi ca premiu.           Plus un semn de carte inedit                     Mulțumesc pentru invitație!                               Vorbește-ne, te rugăm, despre tine ca cititoare. Ce îți plăcea să citești în copilărie? Dar când ai fondat clubul Antares, în 1981, care erau lecturile tale? Și, în fine, ce-ți place să citești acum?                     O întrebare foarte interesantă și atotcuprinzătoare. Un arc peste timp.           În copilărie citeam, în afară lecturilor obligatorii la școală, tot ce reușeam să cumpăr sau găseam interesant la Bibliotecă. Literatură clasică universală, care mă fascinează și astăzi, literatură științifico-fantastică (așa se numea pe atunci!) pe care am descoperit-o prin clasa a patra, beletristică, de aventuri, călătorii și expediții științifice, fantasy.           Prin anii 80, literatura SF era o raritate. În primul rând, îi citeam pe cei foarte puțini autori români publicați. Apoi, după ce s-a înființat clubul Antares, am reușit să fac rost – nu mă întreba cum – de un […]

Citește mai departe

„Ora 12” de Alexandra Gold

          Un foarte bun mod de a-ți diversifica lista de lecturi și, de ce nu?, exercițiile intelectuale poate fi abordarea din când în când a unui roman grafic. Pentru cei obișnuiți cu benzile desenate, acest lucru vine în mod natural, distributivitatea atenției fiind în acest mod pusă și ea la încercare, ochiul fiind nevoit să urmărească textul din bulele de dialog în paralel cu succesiunile imaginilor desenate și să compună povestea din două surse. Acest lucru este deci diferit de procesul lecturii unui simplu text scris. Dacă e mai solicitant sau mai reconfortant să citești bandă desenată în loc de proză, eu aș înclina să cred că e mai reconfortant. Măcar pentru faptul că un roman grafic ca cel al Alexandrei Gold poate fi parcurs ușor în câteva zeci de minute, imaginile care defilează de-a gata în fața ochilor fiind mult mai facil de asimilat decât cele pe care mintea trebuie să le deseneze singură, după ce stochează paragrafe întregi de descrieri și acțiune. Acest lucru este însă valabil numai dacă banda desenată este de calitate. Iar cea din „Ora 12” cu siguranță este.           În câteva cuvinte, este vorba despre patru prieteni care se pregătesc de o vacanță rustică […]

Citește mai departe

Se întâmplă și lucruri bune. Să le ajutăm să se întâmple!

          Tocmai s-a încheiat o perioadă foarte activă pentru SF-ul românesc. Am avut parte în luna septembrie 2017 de nu mai puțin de trei evenimente, fiecare unic într-un anumit fel, dar toate plăcute ca atmosferă. Primul a fost RomCon-ul de la Râmnicu Vâlcea, eveniment de familie organizat an de an, mereu în alt oraș. Despre acest eveniment am scris și în editorialul trecut și nu mi-am schimbat între timp părerea.           Următorul pe listă a fost evenimentul organizat în premieră absolută la Brașov de clubul Antares, denumit „AntareSFest”. Beneficiind de o prezență mai numeroasă decât festivalul precedent menționat, atât din punct de vedere al publicului cât și al standurilor de carte, această primă ediție poate fi numită fără rezerve o reușită. Subiectele discutate mi s-au părut interesante, cu menționarea în mod special a prezentării domnului Alexandru Mironov, programul a fost foarte ferm ținut pe făgaș de către organizatori, locul ales a fost propice, iar serata și parada costumelor prin centrul Brașovului au adus un strop de inedit binevenit. Până la urmă, cel mai important e ca oamenii să se simtă bine, să vină și la anul. Au fost și lansăril de carte și ateliere grafice, într-un cuvânt, tot ce-i trebuie […]

Citește mai departe

Se întâmplă și lucruri bune. Să le ajutăm să se întâmple!

          Tocmai s-a încheiat o perioadă foarte activă pentru SF-ul românesc. Am avut parte în luna septembrie 2017 de nu mai puțin de trei evenimente, fiecare unic într-un anumit fel, dar toate plăcute ca atmosferă. Primul a fost RomCon-ul de la Râmnicu Vâlcea, eveniment de familie organizat an de an, mereu în alt oraș. Despre acest eveniment am scris și în editorialul trecut și nu mi-am schimbat între timp părerea.           Următorul pe listă a fost evenimentul organizat în premieră absolută la Brașov de clubul Antares, denumit „AntareSFest”. Beneficiind de o prezență mai numeroasă decât festivalul precedent menționat, atât din punct de vedere al publicului cât și al standurilor de carte, această primă ediție poate fi numită fără rezerve o reușită. Subiectele discutate mi s-au părut interesante, cu menționarea în mod special a prezentării domnului Alexandru Mironov, programul a fost foarte ferm ținut pe făgaș de către organizatori, locul ales a fost propice, iar serata și parada costumelor prin centrul Brașovului au adus un strop de inedit binevenit. Până la urmă, cel mai important e ca oamenii să se simtă bine, să vină și la anul. Au fost și lansăril de carte și ateliere grafice, într-un cuvânt, tot ce-i trebuie […]

Citește mai departe
1 2 3 7