Ronald Pearsall, "The Romance of Travel" (1999)

La jumătatea lunii decembrie 2016, de la anticariatul Antic ExLibris din București, am achiziționat un volum de Ronald Pearsall intitulat The Romance of Travel (Editura Todtri, New York, 1999). L-am parcurs într-o singură zi, la finalul aceleiași luni.

Și iată ce am aflat:

The Romance of Travel este un album format A4, imprimat pe coală cretată, cu ilustrații color, în policromie, și cu copertă cartonată, color, lăcuită.

Primul capitol tratează despre „Zilele timpurii ale călătoriilor”. Apoi, autorul prezintă călătoriile „Pe calea ferată”, „Pe mare”, „Pe căi aeriene”, cu detalii despre călătorii în trenurile cu aburi, pe vase de croazieră, pe vapoare fluviale cu zbaturi, cu dirijabile, respectiv cu avioane în prima jumătate a secolului al douăzecilea.

Ultimul capitol, în schimb, prezintă „Hoteluri și restaurante” de epocă asociate cu destinațiile de vacanță din vremuri demult apuse.

Lucrarea se încheie cu un index.

Pe lângă textul agreabil, presărat cu anecdote și cu mult umor, The Romance of Travel merită apreciat pentru sumedenia de gravuri, picturi și fotografii de epocă ce apar pe aproape fiecare pagină. Astfel, în virtutea zicalei că o imagine face cât o mie de cuvinte, cititorii pot afla o mulțime de detalii despre arhitectura, designul, vestimentația, accesoriile și vehiculele perioadei victoriene ori ale primei jumătăți a secolului al douăzecilea. (Dacă doriți, puteți comanda un exemplar aici.)

Firește, o asemenea lectură lejeră, de vacanță, m-a îndemnat să parcurg și alte albume de artă dedicate unor curente precum Arts and Crafts, Art Nouveau sau Art Déco. Însă despre acelea am să vă informez cu alte ocazii.
Citește mai departe

Martin Fido, "The World of Charles Dickens" (2012)

La jumătatea lunii februarie 2017, de la anticariatul Antic ExLibris din București, am achiziționat un volum de Martin Fido intitulat: The World of Charles Dickens – The Life, Times and Works of the Great Victorian Novelist (Editura Carlton, Londra, 2012). Am parcurs lucrarea două zile mai târziu.

Și iată ce am aflat:

The World of Charles Dickens a apărut inițial în 1997 și a fost publicată într-o versiune revizuită în 2012 pentru a marca bicentenarul nașterii autorului britanic.

Volumul începe cu o „Introducere” care prezintă succint conținutul lucrării. Urmează o „Cronologie” în care evenimente din viața lui Dickens sunt plasate în paralel cu diverse repere istorice din Marea Britanie și din lume.

Capitolul întâi tratează despre „Epoca lui Dickens” – cu secțiuni dedicate politicii și societății, literaturii și artelor, copilăriei lui Dickens, educației și uceniciei autorului, succesului său timpuriu, faimei și relațiilor de prietenie, familiei și călătoriilor, receptării operei de către public, respectiv ultimilor ani din viața scriitorului.

Capitolul al doilea se concentrează asupra „Scriitorului popular”. De această dată, subsecțiunile tratează despre subiectele de senzație, despre teatru (Dickens având o pasiune pentru producțiile teatrale de amatori), apoi despre teme recurente din romanele dickensiene precum fantomele, avarii, nebunii, ucigașii, copilăria, iubirea și căsătoria, elementele autobiografice. Alte subsecțiuni compară personaje dickensiene și persoane reale care le-au inspirat, respectiv discută structura și unitatea operei dickensiene.

Capitolul al treilea, „Romanele”, prezintă în ordine cronologică principalele lucrări ale romancierului britanic, începând cu Documentele postume ale clubului Pickwick și cu Oliver Twist și sfârșind cu Prietenul nostru comun și cu Misterul lui Edwin Drood. 

Capitolul al patrulea îl prezintă pe Dickens în calitate de „Prietenul săracilor”. Subsecțiunile tratează despre chestiuni sociale de la mijlocul secolului al nouăsprezecelea pe care Charles Dickens le-a discutat în cărțile sale și pe care societatea victoriană a căutat să le abordeze cumva. Printre acestea se numără azilurile pentru săraci, educația și școlile, închisorile și regimul deținuților, sărăcia și prostituția, problemele sistemului juridic, nevoiașii și opresorii.

În schimb, acpitolul al cincilea se referă la Dickens ca „Marele victorian”. Astfel, din diversele subsecțiuni aflăm despre poziționarea politică a romancierului, despre opiniile lui privitoare la revolte și revoluții, despre relațiile lui cu forțele de poliție, despre viziunea sa privitoare la ingineri, afaceriști și bancheri, precum și despre atitudinea lui antiintelectuală. Alte subsecțiuni tratează despre modul în care romancierul britanic s-a raportat la religie, la minoritățile etnice, la naționalism și patriotism, la cenzură, ipocrizie și falsa modestie, respectiv la… voia bună. Căci, deși în imaginația populară adjectivul „dickensian” se asociază cu sărăcia și cu lipsurile de tot felul, Charles Dickens aprecia ospețele, petrecerile, dineurile și compania agreabilă.

Ultimul capitol se concentrează asupra „Reputației nemuritoare”. Pe rând, subsecțiunile prezintă faima romancierului în timpul vieții, scandalul postum privitor la viața sa privată în ultimii ani, critica literară ostilă, reevaluarea critică din secolul al douăzecilea, adaptările romanelor dickensiene pentru teatru, respectiv pentru cinematografie și televiziune, precum și statutul de care se bucură în prezent personalitatea lui Dickens și moștenirea lui literară.

Volumul se încheie cu un index alfabetic și cu o pagină de mulțumiri.

Motivele pentru care am apreciat lucrarea domnului Fido sunt numeroase. Pe de o parte, dumnealui a plasat foarte bine opera dickensiană în contextul ei social și cultural. Pe de altă parte, prezentarea biografiei romancierului și apoi a romanelor sale a ajutat la mai buna înțelegere a subiectului abordat. Apoi, materialul a fost bine organizat în capitole și secțiuni, cu o prezentare succintă și clară. Nu în ultimul rând, fiecare subsecțiune este amplu ilustrată cu gravuri, picturi și fotografii de epocă.

În egală măsură, The World of Charles Dickens este o piesă de colecție pentru forma în care se prezintă – copertă cartonată, cu supracopertă color, lăcuită, pagini cretate, cu ilustrații alb-negru și color, tehnoredactare superbă, viniete la fiecare început de capitol. (Dacă doriți, puteți comanda un exemplar aici.) Ca urmare, nu doar am păstrat acest album în bibliotecă, ci am și cumpărat câteva romane dickensiene, precum The Old Curiosity Shop, Little Dorrit, Nicholas Nickelby și Dombey and Son, pe lângă cele pe care le aveam deja. Dar despre toate astea rămâne să discutăm mai pe larg cu alte prilejuri.
Citește mai departe

Stirile fantasy ale lunii noiembrie 2017

Stiri fantasy din tara Ca in fiecare an, luna noiembrie vine Mos Gaudeamus, acest personaj de poveste al cititorilor de orice fel care, spre deosebire de Mosul cu Craciunul, vine si pe la secte mai mici si mai eretice ca … Continuă lectura

Citește mai departe

Jim Boulton, "100 Ideas That Changed the Web" (2014)

La jumătatea lunii august 2017, de la anticariatul Antic ExLibris din București, am achiziționat la preț redus o carte de Jim Boulton intitulată 100 Ideas That Changed the Web (Lawrence King Publishing, Londra, 2014). Am parcurs-o în perioada august – septembrie 2017.

Și iată ce am aflat:

100 Ideas That Changed the Web este un volum ilustrat pentru pus pe măsuța de cafea. (Probabil că ar trebui să mă simt ușor vinovat pentru că nu am măsuță și nici nu beau cafea.) Pe câte două pagini, oferă un titlu incitant, un articol concis, informativ, precum și mai multe ilustrații relevante pentru tema aleasă.

Unele dintre articole sunt dedicate tehnologiilor premergătoare mediului World Wide Web, precum Mundaneum, un hipertext de referințe mediatice imaginat și parțial pus în practică de către bibliotecarul belgian Paul Otlet, calculatorul personal, mouse-ul, realitatea amplificată sau tabletele. Altele se ocupă de limbaje de programare și protocoale de comunicare precum hipertextul, HTML, sistemul de nume al domeniilor ori suita de protocoale a Internetului. Altele tratează despre conținutul Web, de la Geocities și webmail la bloguri, site-uri de socializare și enciclopedii colaborative. Nu lipsesc „Suspecții de serviciu”, cum ar fi Sir Tim Berners-Lee, Bill Gates, Sergey Brin, Larry Page, Hedy Lamarr și Mark Zuckerberg. Am întâlnit și referiri la cultura populară, de la literatura cyberpunk la jocurile MMORPG și de la concerte rock transmise în direct pe Web la jurnale video postate pe YouTube.

Pe ansamblu, 100 Ideas That Changed the Web reprezintă un curs de istorie a mediului World Wide Web, pe de o parte, și o sursă de informații utile privitoare la persoanele și instituțiile care au jucat un rol în dezvoltarea acestuia, pe de altă parte. Lucrarea e atrăgătoare, deoarece este imprimată pe hârtie de foarte bună calitate, cu ilustrații alb-negru și color, și utilă, întrucât se încheie cu un idex alfabetic.

Vă recomand cu multă căldură această introducere în domeniul Web pentru a afla mai multe despre un fenomen care, în numai câteva decenii, a ajuns să ocupe un loc central în cultura mondială. (Puteți comanda un exemplar aici.)

Pe o temă oarecum similară, am parcurs deja o lucrare de nonficțiune intitulată What Would Google Do? Dar despre aceea rămâne să discutăm cu altă ocazie.

(P.S. Pe 29 noiembrie 2017, blogul Țesătorul a împlinit 10 ani de existență. 884 de postări, 540 de cronici de carte, numeroase schițe, capitole de roman, cronici de la concerte rock, reportaje de la lansări de carte, 104 abonați și peste 330.000 de vizite. Pentru a marca aniversarea, v-am oferit acestă recenzie dedicată istoriei extraordinarei țesături numită World Wide Web. Și să vedeți ce va urma de aici înainte…)
Citește mai departe

Fotoreportaj – decernarea premiilor COLIN 2017

Marian Truță & CBG făcând reglajul fin dinainte Patru nominalizați – Dănuț Ungureanu,  Constantin Pavel, Liviu Surugiu, Michael Haulică Nominalizat la volum de Non-Ficțiune, Mihai Iovănel Începem… GYÖRFI-DEÁK GYÖRGY, Corin Braga și Mircea Opriță – o Școală Ardeleană a COLIN-ului Cuvântul de deschidere i-a aparținut Maestrului Opriță Sala Darclée de la WTC în timpul decernării COLIN-ului Cuvântul Maestrului Opriță despre premiul la Roman SF – Sebastian A. Corn Cuvântul lui GYÖRFI-DEÁK GYÖRGY despre premiul la Volum de proză scurtă SF – Cristian-Mihail Teodorescu Cristian-Mihail Teodorescu vorbind despre bucuria de a scrie SF Fiindcă nu au fost anunțați niciunul, doar cinci dintre cei opt câștigători au fost prezenți. Aici, CBG vorbește despre categoria Roman Fantastic. Rodica Bretin mulțumind și depânând amintiri  pentru și despre COLIn Mircea Opriță înmânează placheta COLIN câștigătorului pentru Non-ficțiune, Lucian-Vasile Szabo CBG și Marian Coman schimbând o caldă strângere de  mână la „Texte de frontieră” Marian Coman a refuzat premiul COLIN pentru „Texte de frontieră” Premiul Special COLIN – Dănuț Ungureanu.  Laudatio – Marian Truță. Vulturul bicefal al fantasticii românești. Hâtru ca de obicei – „Specialul” Dănuț Ungureanu. Un pahar de spumos pentru toată lumea, inclusiv laureații de la diverse ediții COLIN – Rodica Bretin, Dănuț Ungureanu, […]

Citește mai departe

Mother! – Încurcate sunt căile domnului Javier Bardem

            Mai țineți minte când Man of Steel ne-a bătut peste ochi timp de trei ore cu ideea că Superman este Iisus? La fel și mother! (cu m mic și semnul exclamării, pentru că… de ce nu?) este o punere în scenă a Bibliei. O Biblie trecută prin filtrele psihologice ale vizionarului (sau impostorului) Darren Aronofsky, un regizor care îi șochează, plictisește sau derutează atât de mult pe spectatori încât unii dintre ei părăsesc cinematograful. Am văzut The Fountain în urmă cu zece ani într-o sală de cinema din București și un cuplu a plecat pe la jumătatea filmului. Am văzut mother! zilele acestea într-un cinematograf din Berlin și, la fel, un cuplu a plecat după doar o oră.           Pare-se că filmele lui Aronofsky nu sunt potrivite pentru o seară romantică, deși, atât The Fountain cât și mother! sunt construite în jurul unor povești de iubire. În mother! Jennifer Lawrence și Javier Bardem locuiesc într-o casă care este atât o reprezentare a Raiului cât și a Pământului, iar personajul lui Lawrence este atât Mama Natură cât și Fecioara Maria, în vreme ce scriitorul interpretat de Bardem este, în mod evident, Dumnezeu. Într-o zi, la ușa celor doi își […]

Citește mai departe

„Rău de spațiu” „Omul fără nume” de Ovidiu Vitan

„Rău de spațiu” „Omul fără nume”, Ovidiu Vitan, Pavcon, ISBN 978-606-8879-20-8           Dacă ar trebui să descriu într-o singură propoziție volumul de povestiri „Rău de spațiu” „Omul fără nume” aș spune că a fost una dintre cele mai „altfel” cărți pe care le-am citit în ultima vreme. Cu siguranță a fost cea mai nonconformistă carte din SF-ul românesc pe care am întâlnit-o. Și spun asta nu pentru că acest fapt în sine, acela de a fi altfel, i-ar aduce vreun punct în plus, ci pur și simplu pentru că este lucrul care rămâne cel mai pregnant în mintea cititorului după parcurgerea ei.           De ce spun că nu-i aduce puncte în plus? Pentru că, deși originalitatea este un deziderat pentru orice autor de SF, în această carte ea se manifestă în primul rând la nivelul formei, nu al ideii. Începând cu titlul, despre care aflăm din prefața semnată de unul dintre personajele literare ale lui Ovidiu Vitan că este variabil în funcție de exemplar și încheind cu ultimul text, scris sub forma unei note tehnice, după cuprinsul cărții, o serie de bizarerii de execuție atrag atenția la fiecare întorsătură de pagină.           Avem texte scrise în paralel, pe coloane, variind doar […]

Citește mai departe
1 2 3 114