Interviu cu scriitoarea Cătălina Fometici

            Bună, Cătălina, și mulțumesc în numele echipei pentru cartea pe care ne-o oferi ca premiu și pentru interviu.           Salut, Alexandru, salut, Gazeta SF! Eu vă mulțumesc.             După cum probabil te așteptai, te voi ruga să ne vorbești mai întâi despre tine ca cititor. Ce cărți ți-au marcat copilăria? Dar tinerețea? Ce cărți te-au determinat să treci granița către tabăra autorilor?           Bineînțeles că mă așteptam la asta  Un scriitor nu poate fi scriitor dacă nu este, în primul rând, un mare cititor. Trebuie să ştii în primul rând ce îţi place ţie să vezi într-o carte, ca să ştii ce să oferi la rândul tău. Trebuie să vezi ce face o carte fascinantă, cum se construieşte suspansul; să ai nişte modele, nişte puncte de reper, ca să ştii spre ce să tinzi. Nu i-am înţeles niciodată pe acei indivizi, persoane publice, care declară că nu au citit nici o carte, dar se gândesc să scrie una. Nu despre viaţa lor, pentru că în acest caz vor apela la un profesionist în domeniu care le va pune ideile în ordine sau chiar va scrie pentru ei. Ci „cărţi pentru copii”, de exemplu. […]

Citește mai departe

Programul Festivalului Science Fiction – Râșnov 2017

Festivalul Science Fiction Râșnov 2017  (20-23 Iulie 2017) Conferințe și lecturi locație: Cinematograful „Amza Pellea”   Joi 20 Iulie 17:00 Deschiderea FSF 2017 Vineri 21 Iulie 11:30 Conferință Dr. Dan Farcaș – OZN-uri deasupra României 15:00 Conferință Marian Coman – Super-eroii și BD românească 16:00 Conferință Dănuț Ungureanu – Autor de unul singur   Sâmbătă […]

Citește mai departe

Lumi paralele 2017-07-12 23:39:04

Editura Pavcon, împreună cu Biblioteca Județeană “Alexandru și Aristia Aman” din Craiova, organizează evenimentul ”MARATONUL AUTORILOR”!
Vino să întâlnești 6 autori de science-fiction și să iei autograf pe cele 13 cărţi scrise de ei, lansate cu această ocazie!
Aurel Cărășel: ”Scurtă istorie a viitorului aristotelic”, ”Steaua fulgurantă”
Mircea Liviu Goga: ”A doua Lună a Pământului”
Daniel Ninoiu: ”Manuscrisul episcopului Petronius”, ”Incredibila aventură a cuviosului Achim”, ”Erezia egumenului Glicherie”
Ovidiu Vitan: ”Rău de spațiu Omul fără nume”, ”Nerecurgerea la Forță și la amenințarea cu Forța”, ”Vendetta lui Ucigă-l toaca”
Traian Bădulescu: ”Secretul emisferei”
Constantin D. Pavel: ”Rangkook”, ”Extra-terestrul”, ”Scornituri spăimântătoare”
Plus alte zeci de cărți science-fiction!!!
 
 

Citește mai departe

Luna iunie 2017 și câștigătorul ei

          Adjudecându-și atât majoritatea voturilor publicului cât și pe cea a voturilor juriului, câștigătorul concursului de proză este din nou Wilhelm von Paul, de data aceasta pentru proza: Principiul conservării fericirii. Felicitări!           Câștigătorul va intra în posesia cărții „Fără zei, fără stăpîni” de Emil Duhnea. Mulțumiri sponsorului!

Citește mai departe

Florin Iaru la Craiova

Joi, 6 iulie 2017, în Sala Oglinzilor a Muzeului de Artă Craiova, a avut loc lansarea cărţii „Sînii verzi” de Florin Iaru (Editura Polirom, 2017).
Apropierea mea de poezia lui Florin Iaru s-a produs în 1982, nu-l ştiam după nume decât vag – avusese debutul cu un an înainte şi cred că citisem ceva despre el prin revistele culturale. De ce atunci? Pentru că din „Aer cu diamante” nu m-au atras decât poemele lui Iaru, mai aproape de imaginile suprarealiste pe care le apreciam atunci la Emil Botta, Petre Ghelmez sau W.S. Merwin; celelalte, ale partenerilor lui din volumul scos la Litera, mărturisesc sincer, nesimţindu-le aproape – o învălmăşeală, uneori sufocantă de metafore sau obiecte din care n-am reţinut decât o chiuvetă.
Şi iată-l întâia dată în Craiova, într-un cadru festiv – faptul că a făcut armata aici nu se pune –, însoţind un volum de proză! L-au prezentat şi au vorbit despre el confraţii într-ale scrisului – Mihai Firică şi Nicolae Coande –, precum şi „cititorul” Horaţiu Buzatu. Cât despre Florin Iaru, şarmant şi volubil, aşa cum îl ştim de la televizor. Şi pentru că am amintit de tv, nu voi uita emisiunea muzicală a lui Iosif Sava, ce îi avea […]

Citește mai departe

Scriitorul Voicu Bugariu – invitat de onoare al SFF Râșnov 2017

Cuprinderea în doar câteva rânduri a activității prodigioase a unui om de litere nu e o însărcinare ușoară, fiindcă ea presupune mai mult decât înșirarea unor date biografice, bibliografice sau statistice, deși cei mai mulți ar fi tentați să se rezume la doar atât, găsind ușor motive pe care să dea vina pentru parcimonia lor. […]

Citește mai departe

Scriitorul Voicu Bugariu – invitat de onoare al SFF Râșnov 2017

Cuprinderea în doar câteva rânduri a activității prodigioase a unui om de litere nu e o însărcinare ușoară, fiindcă ea presupune mai mult decât înșirarea unor date biografice, bibliografice sau statistice, deși cei mai mulți ar fi tentați să se rezume la doar atât, găsind ușor motive pe care să dea vina pentru parcimonia lor. […]

Citește mai departe

John Naughton, "From Gutenberg to Zuckerberg" (2012)

Spre finalul lunii martie 2017, de la anticariatul Antic Exlibris de pe Strada Doamnei, din București, am achiziționat un exemplar dintr-o carte de nonficțiune cu un titlu incitant: From Gutenberg to Zuckerberg – What You Really Need to Know about the Internet (Editura Quercus, Londra, 2012). Autorul, domnul John Naughton, predă la Universitatea Deschisă și la Universitatea Cambridge. Am parcurs lucrarea în prima decadă a lunii mai 2017.

Și iată ce am aflat:

În „Prolog”, domnul Naughton arată de ce o asemenea carte e necesară, respectiv care sunt ideile principale pe care e axată lucrarea.

Primul capitol ne invită „Să luăm perspectiva pe termen lung”. Mai exact, autorul ne informează că dezvoltarea fără precedent a Internetului în ultimul sfert de veac, laolaltă cu diseminarea în noul mileniu a platformelor mobile pentru acces fără fir la Internet, reprezintă o schimbare tehnologică și culturală majoră, cu efecte globale pe termen lung comparabile cu acelea ale apariției și difuzării tehnologiei tiparului începând din secolul al cincisprezecelea.

Al doilea capitol ne informează că „Pânza nu e rețeaua”. Concis, pe două pagini, domnul Naughton caută să clarifice confuzia dintre Internet, ca infrastructură de telecomunicații, și World Wide Web, ca aplicație pentru Internet. Dumnealui dă exemple de alte aplicații pentru Internet și ne asigură că, peste un deceniu, acestora li se vor adăuga altele pe care, deocamdată, nu ni le putem imagina.

Al treilea capitol ne anunță că „Pentru rețea, tulburarea e o trăsătură caracteristică, nu un defect”. Autorul demonstrează cum Internetul, neavând un control central și fiind neutru în raport cu conținutul pe care îl transmite, ne-a oferit diverse surprize care au tulburat sau chiar au dat peste cap diverse sectoare ale societății și economiei preexistente. Unele au fost de primă mărime (aplicația World Wide Web, site-ul Napster, programele malware), altele de ordin secund (Wikipedia, Facebook).

Capitolul al patrulea sugerează: „Gândiți-vă la ecologie, nu doar la economie”. Astfel, domnul Naughton afirmă să schimbările furibunde petrecute în ultimul sfert de veac, cu companii de succes care s-au ridicat oferind servicii și produse pe Internet și cu sectoare ale economiei tradiționale care au intrat în declin ca urmare a apariției alternativelor numerice, amintesc întrucâtva de evoluția unui ecosistem, în care unele forme de viață facilitează apariția și proliferarea altora, într-o multitutdine de nișe ecologice, în vreme ce alte specii, care nu izbutesc să se adapteze, pier. Exemplele cuprind cazuri din politică, din televiziune și din diplomație, precum și noi forme de creativitate și de productivitate.

Capitolul al cincilea ne asigură că „Complexitatea este noua realitate” și arată ce influență exercită numărul componentelor din sistemul informatic mondial, numărul interconexiunilor și frecvența interacțiunilor asupra complexității sistemului.

Din capitolul al șaselea aflăm că „Rețeaua este acum calculatorul”. Mai exact, autorul ne arată în ce moduri o multitudine de servicii au început să se mute din calculatorul personal în rețea și ce schimbări aduce acest proces pentru utilizatori, pentru industria de calculatoare, pentru mediul de afaceri în general, precum și pentru mediul înconjurător.

Capitolul al șaptelea confirmă că „Pânza evoluează”, după care trasează istoricul aplicației de Internet World Wide Web, de la crearea acesteia la finalul anilor 1980 și începutul anilor 1990 de către Sir Tim Berners-Lee la dezvoltarea intensă din a doua jumătate a anilor 1990 și apoi la transformarea în Web 2.0 din 2004 încoace. Firește, se întrevede și sosirea iminentă a unui stadiu 3.0 al acestei populare aplicații.

Al optulea capitol, în schimb, abordează o chestiune spinoasă: „Drepturi și strâmbe sau de de ce regimul nostru de proprietate intelectuală nu mai are sens”. Domnul Naughton argumentează că legile de proprietate intelectuală au fost statutate inițial pentru a stabili un echilibru între beneficiile autorului sau inventatorului și binele obștesc (patentul pentru o invenție îi aparținea creatorului timp de paisprezece ani, după care intra în domeniul public), iar grupurile de interese au extins durata valabilității patentului la întreaga viață a autorului plus șaptezeci de ani. Firește, asta intră în contradicție cu modul de funcționare al Internetului, unde informațiile sunt convertite în format numeric și distribuite, dar și cu modul în care funcționează creativitatea umană (prin împrumuturi), iar aici autorul dă exemple precum Bach, Mozart, Haydn și Handel.

Cel mai îngrijorător capitol este însă al nouălea: „Orwell vs. Huxley: limitele viitorului nostru conectat la rețea?” Autorul nu se mulțumește numai să prezinte succint viziunile distopice din O mie nouă sute optzeci și patru, respectiv din Minunata lume nouă, ci trasează și paralele îngrijorătoare cu moduri în care regimuri totalitare sau „democratice” din prezent au o bază legală pentru a-i spiona pe cetățeni cu ajutorul Internetului, respectiv cu tendințe de reorientare a publicului larg către divertisment facil, ceea ce duce la infantilizarea și superficializarea intelectului. Concluzia ar fi că viitorul nu ne duce neapărat spre una dintre cele două viziuni distopice clasice sau către cealaltă, ci mai degrabă spre o combinație a celor două.

„Epilogul” ne reamintește că, pentru a evalua Internetul și influența sa, e necesar să adoptăm perspectiva pe termen lung, că Internetul va spori complexitatea, schimbările și tulburarea vechii ordini, respectiv că e bine să ne ferim de viziunile extremiste, fie ele utopice sau distopice.

Volumul se încheie cu un „Apendice – Scurtă istorie a Internetului”, cu o secțiune de mulțumiri, cu un glosar, cu note de final structurate pe capitole și cu un index.

Am apreciat lucrarea domnului Naughton pentru tematica abordată, pentru bogata documentare pe care se bazează, pentru relevanța exemplelor discutate, pentru claritatea discursului și pentru excelenta organizare a materialului în capitole, subcapitole și secțiuni. Astfel, From Gutenberg to Zuckerberg se face utilă nu doar ca metodă de educare și informare a publicului cititor, ci și ca o carte de referință pentru alte lucrări. Asemenea altei cărți de popularizarea științei pe care am parcurs-o recent, From Gutenberg to Zuckerberg ne ajută să înțelegem mai bine lumea în care trăim și direcția în care ne îndreptăm. (Dacă doriți, puteți comanda un exemplar aici.) Desigur, despre acea altă carte de nonficțiune, About Time, rămâne să vă relatez cu altă ocazie.
Citește mai departe

Dr. Dan D. Farcaș – invitat de onoare al SFF Râșnov 2017

În 2013, la Râșnov se desfășura prima ediție a Festivalului Science Fiction, un eveniment care intenționează să apropie promotorii științelor și scriitorii SF, accesibil publicului, oferind noi surse de inspirație într-un ambient potrivit scrisului și discuțiilor libere. Anul acesta, Festivalul Science Fiction se desfășoară între 20 și 23 iulie, ziua de vineri 21 iulie fiind […]

Citește mai departe

Cuprins – numărul 75 – iunie 2017

EDITORIAL Am scris o carte. Așa, și? – Lucian Dragos Bogdan POVESTIRI Luntrea lui Pluto (2/2) – Remus Paul Jimbatu’ – Victor Cilincă Biohazard – Mihail Toma Vânătoare de ciborgi – Aurel Cărășel Principiul conservării fericirii – Wilhelm von Paul Strada Cosmos – Ovidiu Bufnila FOILETON Protectorii (XI) – Rodica Bretin Cazul 17 (IV) – Andra Antonia Mihăilescu RECENZII „Povestiri science-fiction și fantasy pentru prietenii noștri” antologie Antares – Alexandru Lamba „Tenebre. Cazul Laura” de Daniel Timariu – Lucian Dragos Bogdan „Fata de la nord de ziuă” de Alexandru Voicescu – Teodora Matei „Urletul sufletului” de George Sauciuc – Grigore Achim Dan Ninoiu: Erezia egumenului Glicherie (2016), Incredibila aventură a cuviosului Achim (2016), Manuscrisul episcopului Petronius (2016) – Voicu Bugariu „Cine doarme și visează” de Cezarina Anghilac – Adina Ailoaiei ESEU În căutarea adevărului – Marcel Gherman CINEMASF Despre noul Alien sau cum o suită de decizii proaste nu pot face un film bun – Daniel Timariu ARTĂ IMAGINARĂ Coperte potrivite XXV – John Dobro BANDĂ DESENATĂ Suflu – Alexandra Gold INTERVIU Interviu cu scriitoarea Cezarina Anghilac – Alexandru Lamba Numere mai vechi aici!    

Citește mai departe
1 2 3 94